Cine are nevoie de aspirina?
 
 
Factorii de risc ca varsta sau antecedentele familiale determina daca aspirina ajuta in preventia infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.

Aspirina a fost un medicament mult folosit in tinerete, de multe persoane. Totul se putea trata cu aspirina si un pahar de apa, de la dureri de cap, raceli, pana la dureri musculare generale.

Zeci de ani de zile s-a crezut ca aspirina era un mod sigur de a proteja adultii sanatosi de infarct miocardic (IM) si accident vascular cerebral (AVC). Studiile din ultimii ani au pus la indoiala aceasta teorie si multi medici au renuntat de a mai prescrie aspirina pentru adultii cu risc scazut de boala cardiovasculara.

Inca sunt multe persoane care iau aspirina fara a fi nevoie de ea, pentru ca este disponibila si pentru ca nu suntem la curent cu ultimele informatii.

Studiul publicat in prestigiosul jurnal Annals of Internal Medicine arata ca aproape 24% din adultii cu varste de 40 de ani sau mai mult, fara boli cardiovasculare, nu au nevoie de aspirina zilnica pentru preventia bolilor cardiace si totusi o iau. Aproape jumatate din adultii cu varste de 70 de ani si mai mult, fara istoric de boala cardiaca sau AVC, iau aspirina zilnic.

Aspirina nu este pentru toti, dar multe persoane o iau fara ca medicul curant sa stie. Astfel pot fi expusi efectelor secundare potential periculoase, aspirina poate cauza mai mult rau decat bine.

Inima problemei

Aspirina ajuta in preventia formarii trombozelor (cheagurile de sange) din artere, care pot bloca curgerea sangelui si pot cauza un IM sau un AVC. Aspirina se poate prescrie ca singur medicament sau asociata unui alt antiagregant (care previne formarea cheagurilor de sange) ca de exemplu clopidogrel (Plavix).

Dezavantajul aspirinei este ca ea creste riscul de hemoragie interna. Aceasta se poate manifesta sub forma minora ca echimoza (vanataia) sau ca probleme grave, cum ar fi hemoragia digestiva superioara (sangerarea la nivelul stomacului), din cauza iritatiei acestuia sau chiar hemoragia cerebrala. Pentru evitarea acestor complicatii se recomanda tratamentul cu doza mica de aspirina (75-100 mg pe zi), care de cele mai multe ori protejeaza pacientii cardiovasculari care au suferit un IM sau un AVC sa repete un al doilea episod.

Cine beneficiaza cel mai mult

Alti candidati pentru terapia cu aspirina sunt pacientii cu bypass aorto-coronarian, cu implant de stent si cei cu boala arteriala periferica.

Dar ce se intampla cu ceilalti pacienti? De exemplu, poate aspirina preveni un prim IM sau AVC la un pacient cu risc cardiovascular inalt sau foarte inalt?

Probabil ca nu. Un studiu din revista The Lancet, din 2018, a inclus peste 12,500 de subiecti, toti cu diversi factori de risc pentru boala cardiovasculara, cum ar fi valorile crescute ale colesterolului in sange, hipertensiunea arteriala sau fumatul. Un grup a luat 100 mg de aspirina zilnic, iar celalalt grup a primit placebo. Pe parcursul a cinci ani, cei care au primit aspirina au avut acelasi risc de a dezvolta IM sau AVC, in comparatie cu grupul placebo. O exceptie sunt pacientii diabetici, o boala care creste riscul de boala cardiovasculara. Studiile arata ca aspirina in doza mica luata zilnic poate proteja acesti pacienti de IM si AVC.

Risc versus recompensa

Cea mai mare problema legata de tratamentul cu aspirina este identificarea persoanelor sanatoase, care ar putea beneficia de acest medicament in doze mici, pentru ca le-ar scadea probabilitatea unui IM sau unui AVC, cu pretul unui risc minim.

Noile ghiduri ale asociatiei americane de cardiologie (American Heart Association si American College of Cardiology) nu recomanda terapia de preventie cu doze mici zilnice de aspirina la persoane sanatoase, fara boala cardiaca sau AVC, mai ales la cele de peste 70 de ani. Dovezile sugereaza ca riscul de sangerare este mai mare decat beneficiile aduse la nivel cardiac.

Asta nu inseamna ca oamenii sanatosi nu pot beneficia vreodata de tratamentul cu aspirina.

Unii medici recomanda aspirina pentru pacientii cu multipli factori de risc, cum ar fi boala cardiaca la rude apropiate, valori crescute ale colesterolului in sange sau placi constituite la nivelul arterelor care au risc crescut de IM sau AVC. Chiar si persoanele de peste 70 de ani pot beneficia de aspirina, dar depinde de riscul de sangerare versus riscul de boala cardiovasculara.

Corect pentru acesti pacienti este sa le recomandam o dieta sanatoasa, exercitiu fizic si o mentinere a greutatii corporale in limitele normale. Aceste masuri vor fi mai eficace pentru prevenirea unui infarct miocardic sau AVC, in comparatie cu doza zilnica de aspirina, la cei mai multi pacienti.

In concluzie, decizia pentru tratamentul cu aspirina este una complicata si depinde de particularitatile fiecarei persoane. Programati-va la cardiologul dumneavoastra pentru o discutie si nu luati niciodata aspirina din proprie initiativa.



Primul pas spre rezolvarea problemelor medicale este vizita la medicul specialist!
Nu te poti deplasa la clinica? Poti oricand sa soliciti o consultatie online!

Programeaza-te aici la unul dintre medicii ArTerra!