Ce trebuie sa stie un pacient coronarian?

Aceste placi de aterom duc la ingustarea vaselor, asa cum rugina se depune pe tevi si le face sa se stramteze si in cele din urma le infunda. Datorita acestor ingustari, sangele nu mai circula normal prin vase, iar teritoriul hranit de ele va avea de suferit – spre exemplu, in cazul ingustarii arterelor coronare apare angina pectorala (durere in piept) sau daca vasul se astupa complet, infarctul miocardic.

Exista o serie de factori de risc, factori care favorizeaza aparitia placilor de aterom. Unii dintre ei nu pot fi influentati, insa altii pot fi influentati sau chiar inlaturati. Pentru a preveni boala sau odata aparuta, pentru a impiedica progresia ei, trebuie sa cunoastem si sa evitam acesti factori de risc.

Factori de risc care nu pot fi influentati:

• Varsta: femeile peste 55 de ani si barbatii peste 45 ani au risc de a face boala coronariana;
• Sexul: barbatii au risc mai mare de a face boala coronariana decat femeile, deoarece acestea din urma sunt protejate de hormonii feminini; dupa menopauza riscul la femei devine egal cu cel de la barbat;
• Istoricul familial: pacientii cu rude de gradul I, care au facut un infarct miocardic sau au murit subit sub varsta de 55 ani (femei) sau 65 de ani (barbati) au risc de a face boala coronariana;
• Antecedentele personale: cei care au si alte boli vasculare (boala arteriala la nivelul membrelor inferioare sau boli cerebrovasculare) au de asemenea risc de a face boala coronariana.

• Fumatul: este un important factor de risc pentru boala coronariana; se recomanda renuntarea definitiva la fumat;
• Diabetul zaharat: este un factor de risc care poate fi partial influentat, si anume printr-un control riguros al glicemiei;
• Hipertensiunea arteriala: este necesar un control riguros al acesteia, prin mijloace nemedicamentoase (regim hiposodat, scadere in greutate, exercitiu fizic regulat) si prin tratament medicamentos;
• Obezitatea: pentru a scadea riscul bolii coronariene este necesara atingerea unei greutati ideale; acest lucru este benefic si pentru controlul hipertensiunii arteriale;
• Hipercolesterolemia (cresterea valorilor grasimilor in sange) este un factor de risc foarte important, al carui control este necesar sa se faca riguros. Aceasta boala poate fi mostenita sau dobandita printr-un regim de viata neadecvat (consumul de grasimi animale, sedentarismul, fumatul, obezitatea). De obicei atunci cand se depisteaza valori mari ale colesterolului in sange, se incepe cu un regim alimentar adecvat, iar ulterior, daca valorile nu revin la normal, este necesara introducerea unui tratament care determina reducerea grasimilor din sange. Pacientii cu hipercolesterolemie trebuie sa verifice periodic profilul lipidic (colesterol total, HDL, LDL, trigliceride) pentru a vedea daca dieta si tratamentul pe care le urmeaza sunt eficiente

Profilul lipidic
Colesterolul are doua surse: o parte se formeaza la nivelul ficatului din grasimile din alimentatie (cea mai mare parte a colesterolului) si o parte provine direct din alimentele care contin colesterol. Colesterolul, pentru a putea fi transportat in sange, este legat in ficat de niste proteine transportoare. Combinatia care se formeaza poarta denumirea de lipoproteine.
Exista mai multe tipuri de lipoproteine.

Cu importanta practica sunt doua dintre ele:
LDL numit si colesterolul "rau", transporta cea mai mare parte a colesterolului in sange si reprezinta sursa pentru formarea leziunilor aterosclerotice ce duc la ingustarea vasului de sange. Cu cat este mai mare LDL cu atat mai mare este riscul de boala vasculara, respectiv de boala cardiaca!

HDL numit si colesterolul "bun", transporta colesterolul din diverse parti ale organismului inapoi la ficat, ceea ce duce la inlaturarea lui din organism, deci la protejarea vasului de sange. Cu cat este mai mic HDL cu atat este mai mare riscul de boala cardiaca!

Ce nu are voie sa manance un bolnav coronarian:

• carne grasa (porc, oaie, miel, gasca, rata);
• mezeluri grase - salamuri, carnati;
• organe - creier, ficat, momite, costita, kaizer, sunca, jambon;
• untura, slanina, jumari;
• supe, ciorbe grase;
• cartofi prajiti;
• salate cu maioneza si smantana, sosuri cu unt sau smantana;
• frisca, zahar si produse zaharoase (bomboane, caramele, ciocolata, miere, gem)
• produse de cofetarie si patiserie;
• siropuri, bauturi de ciocolata, bauturi alcoolice.

• fructe si legume, de orice fel, incercand sa le aleaga cat mai variat;
• grasimi “sanatoase”, de exemplu: ulei de masline, seminte de in, nuci, alune si seminte de susan. Acestea au efecte anti-inflamatorii, controleaza nivelul colesterolului si intaresc sistemul imunitar. Pe langa aceste beneficii, aceste grasimi bune sunt esentiale pentru sanatatea creierului.
• fibre alimentare care impiedica depunerea colesterolului pe artere, ajutand la evacuarea lui din organism. Merele, ovazul si orzul sunt surse importante de fibre. De asemenea, fructele si legumele consumate in stare cruda aduc un surplus de fibre.
• fructele oleaginoase precum nucile, alunele si migdalele consumate in stare cruda si in cantitati moderate reduc colesterolul LDL;
• leguminoasele precum fasolea boabe, mazarea, lintea, nautul sunt bogate in antioxidanti si fibre cu actiune benefica asupra colesterolului;
• maxim doua oua pe saptamana;
• cel putin de doua ori pe saptamana peste ;
• lactate cu continut scazut de grasime (1%).

Pe langa aceste masuri, mai trebuie respectate cateva recomandari:

• evitarea stresului psihic;
• efectuarea unui antrenament fizic moderat (cele mai simple si la indemana oricui fiind plimbarile in aer liber, incepand cu cateva minute zilnic si ajungand la 30-60 de minute zilnic) care ajuta inima sa-si dezvolte vase colaterale, adica vase care vor suplini rolul celor care sunt astupate; acest antrenament fizic se poate efectua controlat, sub supraveghere medicala – la ArTerra echipa ArTerra Rehab ofera aceasta posibilitate;
• bolnavul coronarian nu trebuie sa se pensioneze, decat in stadiile avansate ale bolii, el poate si este chiar indicat sa isi continue munca, tinand cont de recomandarile medicului.

Respectarea acestor masuri ajuta ca tratamentul specific recomandat de medic sa aiba o eficienta mai mare. In acest fel este posibil ca boala coronariana sa ramana in stadiul in care se afla sau sa progreseze mai lent, iar in unele cazuri chiar sa regreseze. Aceasta inseamna pentru pacientul coronarian o viata in primul rand usoara si cat mai apropiata de a unui om sanatos si in al doilea rand o viata mai lunga.