Ce este boala arteriala periferica a membrelor inferioare?

De ce apare?

BAP se produce cand in artere se depun placi de ateroscleroza. Arterele sunt vasele de sange care transporta sangele bogat in oxigen dinspre inima spre restul corpului. Placile contin mai ales grasimi (in principal colesterol) si alte reziduuri. Depunerile se produc foarte lent, in multi ani de zile, de aceea multi pacienti nu stiu ca au boala. Cu timpul insa, arterele isi pierd elasticitatea si se ingusteaza, proces ce se numeste ateroscleroza.

Sunt cativa factori care cresc riscul de a face boala:

• fumatul – cel mai important factor de risc (afla cum poti renunta la fumat)
• diabetul
• hipertensiunea arteriala
• colesterolul crescut
• obezitatea
• varsta peste 50 de ani
• membri ai familiei care au avut amputatii, infarct miocardic sau accident vascular cerebral

Pe masura ce placile se depun in artere, acestea se ingusteaza, iar sangele se scurge tot mai greu, asa incat tesuturile nu mai pot primi oxigenul de care au nevoie. De obicei BAP se produce la picioare, dar boala mai poate aparea si in arterele care duc sange la creier, stomac, rinichi sau brate.

Boala arteriala periferica poate insemna si alte complicatii?

BAP este un semn de alarma, pentru ca atunci cand avem ateroscleroza in arterele de la picioare avem cu siguranta si in alte artere ale corpului. Depunerile din arterele care duc sange la inima inseamna boala coronariana, care poate provoca infarct miocardic. Placile pe arterele care duc sange la rinchi, produc boala arteriala renala, iar placile de la arterele carotide, care iriga creierul, declanseaza accidentul vascular cerebral.

Daca aveti BAP si suferiti de diabet, creste sansa de a avea ceea ce se numeste ischemie critica a membrelor inferioare. Aceasta incepe de obicei cu o ulceratie sau o infectie in calcai sau la unul dintre degetele de la picioare, care nu se vindeca. In unele cazuri, daca ajungeti tarziu la chirurgul vascular, singura solutie ramane amputatia.

Care sunt simptomele?

Placile de ateroscleroza se formeaza foarte incet, asa incat putem avea boala fara sa simtim vreun simptom. Primul simptom care ne atrage atentia este claudicatia intermitenta, adica durerea din muschii gambelor provocata de mers sau de urcatul scarilor. Durerea dispare daca facem pauza cateva minute sa ne odihnim. Aceste senzatii pot apare si la coapse, in fese sau chiar in talpa, in functie de localizarea depunerilor de ateroscleroza.

Alte simptome sunt:

• Parul de pe picioare creste mai rar si mai putin decat de obicei
• Un picior se simte mai rece decat celalalt, mai amortit
• Pielea este palida, cu o tenta albastruie
• Apar mici ulceratii sau cruste la nivelul degetelor, care nu se vindeca
• Unghiile cresc mai incet
• Probleme cu erectia, mai ales la persoanele cu diabet

Daca aveti BAP la maini veti observa simptome similare, adica durere sau crampe musculare in timpul activitatii, care dispar cand faceti pauza. Veti observa ca mainile sunt mai reci, amortite, iar degetele arata palide, albastrui. Ulceratiile sau micile cruste care apar nu au tendinta la vindecare.

In lipsa tratamentului boala progreseaza, prin artere va curge tot mai putin sange, asa incat durerea va apare si in repaus (cand stam intinsi in pat) si poate fi atat de intensa incat sa nu ne lase sa dormim. Durerea se amelioreaza putin daca atarnam picioarele peste marginea patului sau facem cativa pasi prin camera.

Cand trebuie sa merg la chirurgul vascular?

Nu tratati cu indiferenta durerea din picioare provocata de mers, ci faceti programare pentru consult. Este putin probabil ca aceste simptome sa fie doar semne de reumatism sau ale inaintarii in varsta.

Chiar daca nu aveti simptome de BAP faceti un consult preventiv in cazul in care:

• aveti peste 65 de ani
• aveti peste 50 de ani, dar fumati sau suferiti de diabet
• nu ati implinit 50 de ani, dar fumati si aveti diabet, hipertensiune arteriala, colesterol marit sau obezitate

Medicul va face cateva teste simple, ca de exemplu palparea pulsurilor sau masurarea tensiunii in arterele de la nivelul picioarelor (indicele glezna-brat).

Daca aveti BAP medicul va poate recomanda cel mai bun tratament. De obicei asta cuprinde un ansamblu de recomandari: schimbarea unor obiceiuri de viata, medicamente sau interventie chirurgicala, daca boala este avansata.

Pot sa previn BAP?

Cea mai buna metoda de prevenire a BAP este de a trata factorii care agraveaza boala:

• renuntati la fumat, daca sunteti fumator
• daca aveti diabet, mergeti regulat la medicul Dvs. diabetolog si tineti diabetul sub control (hemoglozina glicozilata sub 6,5%)
• Faceti exercitii regulat, cate 30-45 minute pe zi, de mai multe ori pe saptamana, conform cu recomandarea medicului
• Tratati colesterolul marit sau hipertensiunea arteriala, daca este cazul
• Evitati mancarurile cu grasimi saturate (carne de porc, mezeluri, patiserie etc)
• Mentineti o greutate normala

Diagnostic

• Primul test: examinarea picioarelor. Medicul Dvs. va cauta semnele bolii arteriale: puls slab sau absent dincolo de zona unde artera este ingustata sau blocata, rani care nu se vindeca in zona irigata de arterele bolnave si presiune redusa a sangelui in membrul afectat.
• Indicele glezna-brat (IGB) este testul care de fapt pune diagnosticul BAP. Tensiunea sangelui de la picioare este comparata cu cea de la brate. Pentru aceasta medicul foloseste o manseta de tensiometru si un aparat cu ultrasunete numit doppler. Citeste mai mult despre IGB
• Ecografia poate ajuta medicul sa evalueze gradul de ingustare al arterelor si sa identifice arterele blocate.
• Analizele sanguine vor verifica nivelul colesterolului si al glicemiei.
• Angiografia permite medicului sa vizualizeze interiorul vaselor si sa identifice cu exactitate gradul de ingustare al arterelor, zonele unde acestea sunt blocate, lungimea blocajelor si chiar compozitia placilor. Testul se realizeaza cu ajutorul mai multor tipuri de aparate, dupa injectarea unor substante de contrast, care "coloreaza" sangele: tomograful computerizat, care realizeaza angiografia CT, rezonanta magnetica cu care se realizeaza angiografia RM sau angiografia directa, prin cateter. Aceasta metoda este invaziva, se face prin introducerea unui tub special, numit cateter, in artera din zona inghinala, pana la nivelul ingustarii sau blocajului arterial, prin care se injecteaza substanta de contrast.  Avantajul acestei metode consta in faptul ca permite simultan diagnosticul si tratamentul: dupa ce identifica aria blocata, chirurgul poate introduce un balon sau un stent cu care sa deschida din nou artera.

Ce tratament este indicat?

Tratamentul este foarte important, deoarece persoanele care au BAP au vasele de sange bolnave in tot corpul. Scopurile principale ale tratamentului sunt doua:

• Ameliorarea simptomelor (durerea de picioare, vindecarea ranilor), asa incat sa ne putem relua activitatile zilnice, obisnuite.
• Incetinirea sau stoparea progresiei aterosclerozei in intregul corp, asa incat sa reducem riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral si sa prevenim amputatia.

Aceste obiective pot fi atinse relativ usor, mai ales in stadiile de inceput ale bolii. Cele mai importante modificari ale stilului de viata, pe care le putem face imediat pentru sanatatea noastra, sunt sa facem exercitii vasculare regulat si sa renuntam la fumat, daca suntem fumatori. In plus, va fi necesar ca medicul sa prescrie tratament medicamentos pentru prevenirea trombozelor, pentru a scadea colesterolul si tensiunea arteriala si pentru a ameliora durerea.

Exercitiile vasculare supravegheate

Studiile arata ca exercitiile regulate amelioreaza rapid severitatea si frecventa simptomelor BAP si reduc riscul aparitiei altor complicatii ale bolii cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral). Exercitiile fizice stimuleaza respectul de sine, buna dispozitie, calitatea somnului si energia.

Exercitiile vasculare supravegheate reprezinta tratament de prima linie in BAP. Aceasta se face in sesiuni de grup cu alti pacienti cu boala cardiovasculara, conduse de un fizioterapeut specializat.

Programul de exercitii implica minimum 2 ore de antrenament supravegheat pe saptamana, timp de 3 luni. Scopul este de a crea obisnuinta antrenamentului pe toata durata vietii, deoarece beneficiile exercitiilor dispar daca nu sunt frecvente si regulate.

Unul dintre cele mai bune exercitii este mersul. Este recomandat sa mergem cat putem, pana cand durerea devine intolerabila. Apoi sa facem pauza pana cand dispare, apoi sa reluam mersul pana cand reapare durerea. Continuam aceasta secventa de "start-stop" minimum 30 de minute in total, de cateva ori pe saptamana.

Un astfel de exercitiu este dificil de realizat de unul singur, pentru ca episoadele repetate de durere sunt suparatoare, dar, cu timpul, amelioreaza mult simptomele. Ele vor dezvolta musculatura si vor ajuta corpul sa foloseasca oxigenul mult mai eficient.

Oprirea fumatului

Renuntarea completa la fumat reduce riscul de agravare a BAP si pericolul aparitiei altor evenimente cardiovasculare. A fost demonstrat ca persoanele care continua sa fumeze dupa stabilirea diagnosticului de BAP sunt susceptibile sa faca infarct miocardic si sa moara de o boala cardiaca, in comparatie cu cei care, in aceeasi situatie, renunta la fumat.

Cititi mai mult despre cum sa renuntam la fumat

Medicatia

• Statinele sunt indicate pentru reducerea nivelului de colesterol si astfel pentru scaderea riscului de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Obiectivul pentru pacientii cu BAP este de a reduce LDL colesterolul (colesterolul "rau") sub 70 miligrame per decilitru (mg/dL) sau chiar mai jos daca sunt prezenti factori de risc ca diabetul. Aici sa faci link la primul newsletter ref la statine, poate sa il lansezi cand crezi si pe al doilea.

• Antihipertensivele sunt necesare pentru scaderea tensiunii arteriale, daca aveti hipertensiune.

Atunci cand se masoara tensiunea se obtin doua numere, in milimetri de mercur (mmHg): numarul mare arata presiunea din artere produsa de bataile inimii (presiunea sistolica); numarul mic arata presiunea dintre bataile inimii (presiunea diastolica).

Obiectivul Dvs. este de a avea o tensiune mai mica de 130/80 mmHg. Acestea sunt de fapt recomandarile ghidurilor de specialitate pentru orice persoana cu boala coronariana, diabet sau boala cronica de rinichi. Valorile de 130/80 mmHg sunt recomandate si pentru persoanele sanatoase, dar care au peste 65 de ani sau pentru cei sub 65 de ani, dar cu risc de peste 10% de a face boala cardiovasculara in urmatorii 10 ani

• Medicatia antidiabetica este foarte importanta in cazul in care aveti diabet. Asigurati-va ca diabetul este corect controlat (unul dintre repere este mentinerea hemoglobinei glicozilate sub 6,5%) si urmati recomandarile medicului diabetolog.
• Anticoagulantele. BAP inseamna circulatie sanguina redusa catre picioare, asa incat este absolut necesar sa mentinem curgerea sangelui si sa prevenim trombozele. Daca la nivelul unei placi de ateroscleroza se dezvolta un tromb, acesta poate opri brusc circulatia in vasul respectiv: blocarea unei artere coronare produce infarct miocardic, blocarea unei artere carotide (care iriga creierul) produce un accident vascular cerebral, iar la nivelul membrelor inferioare se produce ischemie acuta cu gangrena si amputatie. Din aceste motive medicul Dvs. va poate recomanda sa luati zilnic aspirina, care previne trombozele sau alte medicamente ca Rivaroxaban (Xarelto) sau Clopidogrel (Plavix).
• Medicamentele care amelioreaza durerile din claudicatia intermitenta, ca de exemplu cilostazolul, cresc fluxul sanguin in picioare, atat prin subtierea sangelui, cat si prin dilatarea vaselor.

Echilibrul psihic

BAP cauzeaza uneori durere severa, care tulbura viata normala. Este important sa cautam sprijin medical daca dezvoltam simptome de depresie sau anxietate.

Interventiile chirurgicale

In unele cazuri este necesara refacerea circulatiei sau revascularizarea, care se obtine prin operatie clasica, deschisa sau endovasculara. Revascularizarea este necesara atunci cand durerile impiedica desfasurarea unei vieti normale sau cand tratamentul medicamentos plus exercitiile nu amelioreaza simptomele.

• Chirurgia endovasculara se desfasoara sub raze X si presupune introducerea un tub fin (cateter) prin artera, pana la zona ingustata sau blocata, unde se umfla un balon care „desfunda” artera prin largirea vasului si presarea placii catre peretele arterei. Chirurgul poate folosi baloane speciale, acoperite cu o substanta care previne ingrosarea la loc a peretelui sau poate introduce un stent care mentine artera deschisa, o procedura similara cu cea pe care cardiologii o folosesc pentru tratarea arterelor coronare.
• Terapia trombolitica. Daca arterele Dvs. au fost blocate recent prin tromboza (prin coagularea sangelui), chirurgul Dvs. va introduce cateterul prin artera pana la nivelul trombului, unde va injecta o substanta care dizolva trombul pentru a restabili circulatia. 9
• Chirurgia deschisa - bypassul. Chirurgul va crea o noua artera (bypass) dintr-un vas propriu din corpul Dvs. sau dintr-un vas sintetic. Aceasta operatie va permite sangelui sa isi reia circulatia pe o ruta care ocoleste artera blocata. 10

Care procedura e mai buna?

Angioplastia este mai putin invaziva decat un bypass, nu necesita taieturi (incizii) si este de obicei facuta cu anestezie locala. Pacientul poate sa mearga a doua zi acasa si se va recupera rapid. Din acest motiv angioplastia este preferabila, insa rezultatele unui bypass sunt durabile in timp, fata de angioplastie, care va trebui repetata la intervale variabile de timp. Ambele proceduri au risc de complicatii majore ca infarct miocardic, accident vascular cerebral sau chiar deces, dar se pare ca riscul complicatiilor este similar la ambele tipuri de revascularizare.

Modificari ale stilului de viata

In majoritatea cazurilor pacientii pot sa contribuie decisiv la stoparea progresiei bolii, mai ales prin renuntarea la fumat. Pentru a stabiliza sau a ameliora BAP:

• Renuntati la fumat. Fumatul este una dintre cauzele principale de ingustare a arterelor si este astfel un factor de risc principal pentru aparitia si agravarea BAP. Daca fumati, renuntarea este cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a va pastra sanatatea si a reduce riscul complicatiilor. Daca va este dificil sa renuntati prin propriile puteri, cereti ajutorul medicilor pentru metode de renuntare la fumat, inclusiv medicamente.
• Exercitiul este fundamental, in primul rand pentru ca succesul oricarui tratament al BAP se masoara in cresterea distantei pe care pacientul o poate parcurge fara durere. Exercitiul corect sub indrumare specializata ajuta muschii sa foloseasca mai eficient oxigenul. Chirurgul Dvs. vascular va va indruma sa urmati un program de recuperare vasculara care trebuie sa faca parte din tratamentul bolii.
• Hraniti-va sanatos. O dieta care sa evite grasimile saturate va ajuta sa va controlati tensiunea arteriala si colesterolul si astfel sa incetiniti evolutia aterosclerozei.
• Evitati anumite medicamente de raceala care contin pseudoefedrina (Parasinus, Aerinaze, Modafen etc), care produc constrictia vaselor de sange si agraveaza simptomele de BAP.

Ingrijirea atenta a picioarelor

Aveti mare grija de picioarele Dvs., deoarece BAP si mai ales diabetul prezinta risc important de a produce rani, care, datorita circulatiei proaste, nu se vindeca si se infecteaza usor.

Luati in considerare urmatoarele sfaturi:

• Spalati-va zilnic pe picioare, uscati-le bine si aplicati o crema hidratanta pentru a preveni crapaturile care pot determina infectii. Nu aplicati crema intre degete, deoarece umezeala favorizeaza micozele (infectiile cu ciuperci ale pielii si unghiilor)
• Purtati doar pantofi comozi, care nu va strang si sosete groase, uscate
• Tratati imediat microzele pielii sau unghiilor de la picioare
• Taiati unghiile cu grija
• Mergeti la o persoana specializata (podiatru) pentru tratarea bataturilor
• Inspectati zilnic, cu atentie, picioarele si verificati daca nu au aparut rani
• Programati-va urgent la chirurgul Dvs. vascular la primele semne de rani sau infectii ale pielii picioarelor.

Mici trucuri pentru a suporta mai usor BAP

BAP poate fi o sursa importanta de suferinta, mai ales cand exercitiile care ar trebui sa ne ajute sa ne simtim mai bine ne provoaca durere. Nu trebuie insa sa ne descurajam. Pe masura ce continuam exercitiile vom observa cresterea distantei de mers fara durere.

Daca noaptea va dor picioarele, ridicati capul patului cu 10-15 cm, pentru ca mentinerea picioarelor sub nivelul inimii amelioreaza de obicei durerea.

Un alt sfat este de a nu va expune la temperaturi scazute, iar daca nu puteti evita sa iesiti in frig, imbracati-va in haine si incaltaminte calduroase.

Cum va pregatiti consultatia?

Pentru ca o consultatie are o durata limitata si sunt multe de discutat, este o idee buna sa va pregatiti. Aveti mai jos cateva idei care sa va ajute sa va pregatiti pentru consultatie:

Faceti o lista cu:

• simptomele, chiar si cu cele care nu par a avea legatura cu boala
• informatii personale importante legate de rude cu boli cardiovasculare
• medicamentele pe care le luati, inclusive dozele
• intrebari pentru medic

Intrebarile pe care le-ati putea pune medicului in legatura cu BAP sunt:

• care este cea mai probabila cauza a simptomelor mele?
• ar putea fi alte cauze ale simptomelor mele?
• ce teste/analize trebuie sa fac? Am nevoie de pregatire speciala pentru acestea?
• boala arteriala periferica este temporara sau de durata?
• ce tratamente sunt cele mai indicate? Puteti sugera alternative?
• la ce efecte adverse ma pot astepta in urma tratamentului?
• ce as putea face pe cont propriu pentru a-mi ameliora boala?
• am si alte boli. Cum ma voi putea ingriji de toate aceste probleme impreuna?
• am nevoie de controale regulate, daca da, la ce intervale?
• exista brosuri sau alte materiale printate pe care as putea sa le iau acasa sa le citesc? Ce site-uri web ma sfatuiti sa consult?

In plus fata de intrebarile pe care sunteti pregatiti sa le adresati chirurgului Dvs., nu ezitati sa intrebati ori de cate ori nu intelegeti ceva. Chirurgul Dvs. va va pune mai multe intrebari. Daca veti fi pregatit sa raspundeti, veti avea timp sa lamuriti lucruri care va intereseaza mai mult.

Ce intrebari veti primi de la medicul Dvs?

• cand ati avut pentru prima data simptomele?
• simptomele sunt permanente sau ocazionale?
• simptomele se agraveaza la efort?
• cat de severe sunt durerile?
• se amelioreaza simptomele in repaus?
• fumati? Daca da, cat?

Ce puteti face pana la momentul consultatiei?

Daca sunteti fumator, nu e niciodata prea tarziu sa renuntati. Fumatul creste riscul aparitiei BAP si ii agraveaza evolutia. Alte obiceiuri benefice pe care le putem adopta imediat sunt sa mancam mai putine grasimi saturate si sa adaugam mai multe fructe si legume in dieta.