Ce este AAA (anevrismul de aorta abdominală) ?

Majoritatea pacienților cu anevrisme au și ateroscleroza, adică depozite de grăsime ce se formează în interiorul arterelor. Bărbații fumători de peste 65 de ani au cel mai mare risc să aibă AAA. Din acest motiv este indicat ca orice bărbat fumător de peste 65 de ani să își facă control (screening) pentru AAA.

Simptomele unei persoane cu AAA (anevrism de aorta abdominală)

AAA nu cauzează de obicei simptome, fiind observat doar la screening sau la teste făcute pentru alte motive de boală. Uneori pot apărea:

• senzații de pulsatie în burtă (ca o bătăie de inimă în dreptul ombilicului)
• dureri de burtă care nu dispar
• dureri de spate persistente

Alteori pot apărea senzatii de greată, de vomă sau de sațietate după o masă ușoară. Mai rar, în interiorul anevrismului se pot forma trombi, din care torentul de sânge poate să rupă bucați, pe care le transportă prin vasele de sânge, unde pot să blocheze brusc circulația la picioare, rinichi sau alte organe abdominale.

Cel mai grav este când un anevrism care nu a fost diagnosticat se rupe și aceasta se întâmplă de obicei pe neașteptate. Pacientul își pierde cunoștința, devine palid, are transpirații reci, puls rapid și moare în scurt timp din cauza unei hemoragii interne masive.

Cine prezintă risc de AAA?

AAA se formează când pereții aortei devin mai slabi și se lărgesc asemeni unui balon. Nu sunt cunoscute cauzele exacte, dar următorii factori cresc riscul anevrismului:

• Fumatul - dacă fumați sau ați fost fumător, aveți risc de până la 15 ori mai mare să aveți AAA, față de nefumători. Fumatul este cel mai puternic factor de risc, slăbește pereții aortei, crescând nu numai riscul de a dezvolta un anevrism, dar și riscul de ruptură.
• Bărbații peste 65 de ani – AAA apare de 6 ori mai frecvent la bărbați decât la femei, iar riscul de avea AAA crește cu vârsta
• Hipertensiunea arterială – dacă sunteți hipertensiv aveți risc de 2 ori mai mare să aveți AAA
• Dacă aveți o rudă apropiată - un părinte, un frate sau un copil cu AAA, aveți risc de 4 ori mai mare să aveți un AAA.
• Alte anevrisme – dacă aveți alte anevrisme în vase mari ale corpului, de exemplu în spatele genunchiului sau în torace, aveți șanse mai mari să aveți AAA.

Adresați-vă chirurgului vascular dacă apreciați că Dvs. sau un membru drag al familiei are risc de AAA. Puteți face o programare pentru o ecografie vasculară abdominală și pentru a stabili dacă este indicat vreun tratament pentru a reduce riscul unui AAA.

Când să apelați la medic:

• Programați-vă imediat la o consultație, dacă aveți simptome și în mod special dacă aveți risc de AAA.
• O ecografie abdominală este cel mai simplu și eficient mod de a pune diagnosticul de AAA.
• Sunați 112 imediat dacă Dvs. sau o persoană din anturajul Dvs. are simptome de AAA rupt.

Prevenția AAA

Aveți posibilitatea de a face mai multe lucruri pentru a reduce riscul sau de a opri creșterea AAA. Puteți face aceasta prin controlul factorilor de risc ai aterosclerozei.

• opriți fumatul – citiți despre cum puteți să renunțați la fumat
• dacă aveți colesterol mare – reduceți grăsimile saturate și grăsmile trans și luați medicația pentru reducerea colesterolului sub 70 mg/dL
• mențineți-vă tensiunea arterială sub control – luați medicamentele prescrise de medicul cardiolog, mâncați nesărat, consumați fructe și legume
• dacă aveți diabet – monitorizați-va glicemia, mențineți-vă tensiunea arterială sub 140/85 mmHg și colesterolul sub 70 mg/dL
• faceți mișcare regulat – stabiliți-vă un scop din a face cel puțin 150 de minute de mișcare pe săptămână; citiți despre cum puteți începe cu activitate fizică moderată
• mențineți-vă o greutate normală – folosiți cântarul pentru monitorizarea greutății optime sau ca să vedeți dacă trebuie să pierdeți din greutate și instruiți-vă cum puteți pierde greutate fără riscuri pentru sănătate

SCREENINGUL PENTRU AAA

În țări europene ca Marea Britanie, Germania sau Suedia screeningul este oferit gratuit bărbaților care împlinesc 65 de ani. Prin screening se poate identifica din timp dilatarea aortei, când poate fi tratată cu riscuri minime.

Testul înseamnă o ecografie abdominală, care este rapidă, nedureroasă și cu ajutorul căreia se poate măsura diametrul aortei. POZA CU ECOGRAFIE ABDOMINALA

Dacă aveți 65 de ani, ați fumat sau fumați și nu ați făcut o ecografie abdominală pentru aortă, programați-vă la un test!

Pot fi examinate persoanele sub 65 de ani?

Screeningul AAA nu este obligatoriu persoanelor sub 65 de ani, deoarece majoritatea AAA apar la persoanele de peste 65 de ani. Bărbații au un risc de 6 ori mai mare să dezvolte un AAA decât femeile. Nu există suficiente dovezi care să sugereze ca screeningul la persoane sub 65 de ani ar aduce beneficii majore. Dar dacă credeți că este posibil să aveți un risc crescut de AAA - de exemplu, deoarece un membru al familiei apropiate a avut unul - discutați cu medicul dvs despre posibilitatea de a fi evaluat pentru a verifica daca aveti un AAA.

DIAGNOSTIC

Medicul chirurg vascular vă pune diagnosticul de AAA cu ajutorul următoarelor teste imagistice:

• Ecografia abdominală, care este nedureroasă, fara riscuri, eficientă din punct de vedere al costurilor și este cel mai frecvent folosită pentru a măsura dimensiunea AAA.
• Angiografia tomografică computerizată (CTA) va preciza amploarea, dimensiunea și localizarea anevrismului. Aceasta investigație necesită expunerea la radiații și injectarea unui agent de contrast intravenos, dar va furniza informații anatomice valoroase și va ajuta chirurgul vascular să determine tipul optim de reparare al AAA. POZA CT

Tratamentul AAA

Scopul tratamentului – atât monitorizarea medicală, cât și operația – este de a preveni ruptura AAA. Tratamentul recomandat depinde de mărimea AAA și de cât de repede crește, intervenția fiind necesară doar când riscul de rupere este semnificativ.

Monitorizarea medicală

Dacă aveți un AAA mic (diametrul între 3 și 4,4 cm) – sunt indicate ecografii anuale pentru a verifica dacă anevrismul crește în diametru; veți primi recomandări pentru tratament medicamentos și stil de viață sănătos pentru a încetini sau stopa creșterea anevrismului.

În cazul unui AAA mediu (diametru între 4,5 și 5,4 cm) – ecografia abdominală este recomandată din 3 în 3 luni, pentru a verifica dacă anevrismul crește în dimensiuni; veți primi de asemenea recomandări pentru stil de viață sănătos.

Întrebați-vă chirurgul vascular dacă nu sunteți sigur ce dimensiuni are anevrismul Dvs. de aortă abdominală.

Dacă aveți anevrism mic sau mediu nu aveți nevoie de tratament chirurgical, deoarece riscul de rupere este mai mic decât riscul operator.

Intervenția chirurgicală

Dacă aveți un anevrism mare (peste 5,5 cm în diametru) este necesară intervenția chirurgicală, deoarece riscul de rupere este mai mare decât riscul de a face complicații în urma intervenției chirurgicale.

Există două metode de tratament al AAA, alegerea depinzând de locația și mărimea anevrismului, dar și de vârsta Dvs.:

• chirurgie endovasculară (EVAR) – un stent-graft (un tub de material textil acoperit de o plasă metalică) este inserat printr-un vas sanguin de la nivelul zonei inghinale și poziționat cu atenție la nivelul aortei dilatate, cu ajutorul razelor X. Această tehnică nu este însă indicată pentru circa 30% din pacienții cu AAA.
• chirurgie deschisă - proteza din material sintetic textil tubular (Dacron) înlocuiește porțiunea de aortă dilatată,printr-o incizie abdominală.

Ambele tehnici sunt la fel de bune pentru tratarea AAA, fiecare este cu avantajele și dezavantajele ei. Discutați cu chirurgul vascular care metodă de tratament este mai potrivită pentru Dvs.

Pregătirea pentru operație

Înainte de intervenția chirurgicală veți fi evaluat atent din punct de vedere medical și veți face o angiografie tomografică computerizată (angio CT). Această investigație permite măsurarea la milimetru a dimensiunilor anevrismului și va permite astfel chirurgului vascular să aleagă tipul optim de reparare al AAA.

În situația în care AAA a fost o descoperit întâmplător, veți fi programat “la rece” pentru intervenție deschisă sau endovasculară, în maxim două săptămâni de la diagnosticare. În zilele premergătoare operației veți fi evaluat amănunțit din punct de vedere medical.

Evaluarea preoperatorie în tratamentul chirurgical AAA

Veți fi examinat fizic, veți fi întrebat dacă suferiți de alte boli și vi se va recolta sânge pentru analize. Este util să aduceți cu dvs.lista de medicamente pe care le luați(în cazul în care urmați vreun tratament).

Operația deschisă se desfășoară în anestezie generală, cea endovasculară se poate realiza și în anestezie spinală. Medicul anestezist va evalua starea dinților Dvs., inclusiv dacă purtați proteză dentară, deoarece în timpul operației poate fi necesar să vă fie introdusă o sondă în gât, iar dinții mobili sau proteză pot fi periculoși. De asemenea veți fi întrebat dacă ați mai avut anestezii și dacă acestea au avut efecte adverse. De asemenea este important de știut dacă aveți alergii de orice fel, pentru a preveni reacții la medicamentele ce vă vor fi administrate.

Cum se realizează intervenția endovasculară?

Intervenția endovasculară (EVAR) se efectuează prin incizii mici la nivel inghinal, de unde stent-graftul este introdus prin interiorul arterelor, cu ajutorul razelor X, la nivelul anevrismului. Atunci când chirurgul este sigur că a poziționat corect stent graftul, îl expandeazăîn interiorul aortei, așa încât sângele curge prin stent-graft și nu mai poate intra în anevrism.

Procedura durează de obicei 1,5-2,5 ore și majoritatea pacienților părăsesc spitalul în 2-3 zile postoperator.

Riscul complicațiilor este de obicei mai mic decât la operația deschisă, însă pot apare:

• stent-graftul are scurgeri (sângele intră pe lângă grefon în anevrism) sau alunecă, așa încât poate fi indicată o altă intervenție pentru rezolvarea problemelor
• infecția plăgilor sau a stent-graftului
• hemoragie din zona iliacă
• tromboză, infarct miocardic sau accident vascular cerebral

De obicei pacienții se recuperează complet în proporție de 98% după acest tip de intervenție. Recuperare completă durează aproximativ două săptămâni. În acest timp, ar trebui să va reluați treptat activitatea, după care puteți să vă întoarceți la locul de muncă. Condusul mașinii se poate relua când vă simțiți sigur pe dvs.

Riscul unei complicații majore este mai mic la EVAR, deoarece intervenția endovasculară nu interferează cu circulația la fel de mult ca și intervenția chirurgicală deschisă. Cu toate acestea, montarea stent-graftului nu este la fel de sigură ca în operația deschisă. Că urmare, de regulă aveți nevoie de controale periodice ca să vă asigurați că stent-graftul rămâne în poziția corectă.

Cum se realizează intervenția chirurgicală deschisă?

Chirurgia deschisă pentru tratarea AAA este realizată doar în anestezie generală, adică veți fi adormit tot timpul intervenției. Operația poate dura între 3 și 5 ore.Chirurgul va face o incizie la nivel abdominal și uneori două incizii la nivel inghinal, va diseca cu atenție vasul principal (aorta) abdominal și va identifica anevrismul. Pentru câteva minute, va opri circulația din abdomen către picioare, pentru a putea înlocui porțiunea dilatată a vasului cu o proteză tubulară (Dacron).

Riscul complicațiilor este în general mai mare decât în cazul intervenției endovasculare:

• infecția plăgii operatorii sau a grefonului aortic
• tromboză
• hemoragie
• infarct miocardic sau accident vascular cerebral
• disfuncție erectilă sau tulburări de ejaculare la bărbați

După operația de AAA, veți fi mutat în terapie intensivă, unde veți fi sub supravegheat atent timp de 24 de ore, după care veți reveni pe secția de chirurgie vasculară. A doua zi după revenirea pe secție, vă veți ridica din pat. Un kinetoterapeut vă va arăta cum să va ridicați din pat și cum să umblați.

Majoritatea pacienților se pot întoarce la muncă la 3-4 săptămâni de la operație. De asemenea, activitatea fizică și sportul se pot relua în 2-3 luni.

Riscul problemelor ce pot apare pe termen lung cu graftul aortic este mai mic decât în cazul intervenției endovasculare. Proteza aortică va funcționa fără probleme pe tot parcursul vieții.

Tratamentul AAA rupt

AAA rupt este considerat o urgență majoră și este tratat prin aceleași tehnici ca un anevrism mare. Decizia de a trata deschis sau endovascular depinde de chirurgul vascular. Doar 2 din 10 pacienți cu AAA rupt supraviețuiesc, de aceea este preferabil tratamentul anevrismului la momentul diagnosticului, dacă acesta este peste 5,5 cm în diametru.

CUM VĂ PREGĂTIȚI CONSULTAȚIA?

Atunci când vă programați la o consultație întrebați cum vă puteți pregăti în prealabil. De exemplu, înainte de o ecografie abdominală este recomandabil să evitați cu 12 ore înainte alimentele grase, băuturile gazoase, lactatele, să nu mestecați gumă și să nu fumați. La pacienții cu diabet este acceptabil să nu se alimenteze 4 ore înainte de testare.

Faceți o listă cu:

• simptomele, chiar și cu cele care nu par a avea legătură cu AAA
• informații personale importante legate de rude cu boli cardiovasculare sau cu AAA
• medicamentele pe care le luați, inclusive dozele
• întrebări pentru medic

Întrebările pe care le-ați putea pune medicului în caz de AAA pot fi:

• care este cea mai probabilă cauză a simptomelor mele?
• Ce teste/analize trebuie să fac?
• Care credeți că sunt cele mai indicate tratamente?
• Am nevoie de controale regulate, dacă da, la ce intervale?
• Am și alte boli. Cum mă voi putea îngriji de toate aceste probleme împreună?

Ce întrebări vă puteți aștepta să fiți primiți de la medicul Dvs?

• Simptomele sunt permanente sau apar și dispar?
• Cât de mari sunt durerile?
• Sunt anumite lucruri care ameliorează simptomele?
• Sunt anumite lucruri care agravează simptomele Dvs.?
• Fumați?